claia de par blond se uita la el cu ochii aia albastri senini si ii spune cu o voce ca de om mare:
- tata, astazi ne facem unghiile mov!
avea deja 3 ani si o personalitate puternica. stia ca nu putea sa o refuze, asa ca dupa scurte negocieri, s-a vazut nevoit sa se predea.
- bine, fie! iti fac doar unghia de la picior. se intoarce suparata si aduce din dormitor o cutie cu sticlute colorate.
toata seara l-a urmarit prin casa sa nu cumva sa isi stearga unghia mov. isi facuse singura manichiura si umbla mandra cu degetele intinse sa nu si le strice. il amuza atitudinea ei de domnisoara, dar voia sa ii arate ca o ia in serios. se multumea sa rada in sinea lui si sa se intrebe cum poate un om atat de mic sa ascunda fericirea intr-o sticluta de oja.
la doua zile dupa intamplare era in vestiar, se schimba sa se duca la bazin. dintr-odata a realizat ca are o unghie mov la picior. in timp ce se intreba cum naiba sa curate oja, scoate din rucsac halatul de baie. ciclamen. claia de par blond adora doua culori: roz si mov. oare de ce isi cumparase aceeasi culoare de halat de dragul ei? aude galagie si intra repede la dus. asteapta acolo 15 minute sa iasa toti din vestiar, se schimba repede si pleaca.
seara a reluat ofensiva “tata nu isi sterge oja pana nu isi sterge si fata”. din nou s-a predat. stia ca nu mai ajunge la bazin zilele urmatoare. in weekend se plimbau toti trei in parc si au ajuns la locul ei preferat,“tambulina”. nu intelegea cum fetita asta cu par ondulat, imbracata in mov, poate sa fie atat de pasionata de sarituri la trambulina, tiroliana sau plimbari cu barca pe lac. avea o independenta rar intalnita la copiii din grupul lor de prieteni, asa ca atunci cand i-a spus “tata, ne dam impreuna!” si-a dat espadrilele jos si s-a suit cu ea in trambulina. nu a apucat sa sara de doua ori, cand a realizat ca nu avea sosete si ca oja mov ii infrumuseta in continuare degetul de la picior. intr-o seara de august, un barbat serios la 40 ani, corporatist de meserie, sarea in trambulina alaturi de o claie de par blond, cu volane roz peste pantalonii preferati. se multumea sa rada in sinea lui si sa se intrebe din nou cum poate un om atat de mic sa ascunda fericirea intr-o trambulina colorata.
claia de par blond a crescut, e o domnisoara frumoasa care a implinit 6 ani. merge la scoala, adora culorile roz si mov, vorbeste foarte bine germana si merge cu bicicleta. il asteapta si acum seara cu lego-urile intinse cand vine de la birou. e momentul ala cand uita de KPIs si bugetele lui din excel. e momentul ala cand se uita cu ochii albastri senini la el si ii cuprinde fata cu mainile ei mici. de dimineata pleaca impreuna la bazin, se schimba si se intalnesc amandoi la intrarea in piscina. dintr-odata se uita la el mirata si il intreaba cu o alura serioasa:
- tata, dar tu de ce porti un halat roz?
se multumeste sa rada in sinea lui si sa se intrebe din nou cum poate un om atat de mic sa ascunda fericirea intr-o intrebare atat de simpla.
Imaginea de aici