tu stii ce mai face capra vecinului?

mi-am aprins o lumanare din aia parfumata in sufragerie si mi se pare ca miroase deja a craciunul trecut. de fapt, de niste ani buni decembrie are acelasi miros de mandarine amestecate cu cardamon, o combinatie intre aspru si aromat, intre noaptea dinainte si dimineata de dupa.

melodia mea pe repeat, coji de fructe pe masa si unghiile galbene, ritualul prin care incerc sa alung gandurile care nu imi dau pace si ma obliga sa scriu apasat despre lumea in care traim si uratenia pe care se incapataneaza sa o pastreze in jurul ei. cred cu o convingere de nestramutat ca sunt putine lumi ca a noastra, ca sunt putine locurile in care celorlalti le pasa atat de mult de cei din jur, si cand zic ca le pasa, nu ma refer ca atunci cand te intreaba ce mai faci, chiar asteapta si un raspuns din partea ta. mai degraba intra cu bocancii in lumea ta, se preocupa de ce faci asta si nu faci ailalta, de ce porti fusta atat de scurta si nu pantaloni, iar cand porti pantaloni te intreaba cand ai de gand sa vii in fusta ca ai picioare de aratat.

se uita la mine cu o privire inocenta si ma intreaba accentuand atat de mult cuvantul singura, incat am impresia ca o sa imi scoata ochii, fara ca macar sa ma atinga. repeta intrebarea si incearca sa vada daca de data asta reactionez diferit, ba mai mult, imi face si cu ochiul ca sa inteleg ca glumeste si se grabeste sa traga deja primele concluzii cum ca as fi prea pretentioasa. o suta saptezeci si cinci de persoane care probabil mi-au mai spus asta de tot atatea ori, cu aceeasi convingere ca au gasit raspunsul pe care il caut de prea mult timp. o fixez cu privirea minute bune si nu spun nimic. incepe sa se fastaceasca, sa isi curate unghiile de parca ar avea ceva sub ele, asteapta sa vada un zambet, fie el si fals, dar care sa ii confirme ca a avut dreptate, si de aici probabil povestile mele despre incercarile esuate de a ma aseza pe perna altcuiva. 

stii cine esti? esti colega aia care o intreaba pe fata cu parul scurt dimineata la cafea cand are de gand sa faca si ea copii, fara sa se gandeasca macar ca e una dintre miile, zecile de mii, milioanele de femei din lumea asta care se chinuie de ani buni sa faca un copil si i se rupe sufletul in zeci de bucati pentru ca traieste cu incertitudinea ca nu va fi vreodata mama.

stii cine esti? esti vanzatoarea de la magazin care exclama ce burta mare aveti, cand nasteti, fara sa se gandeasca macar ca e una dintre mamele care au nascut de luni bune, ani, si inca se chinuie cu un corp pe care nu il mai simt al lor.

stii cine esti? esti cunostinta aia binevoitoare care o intreaba cum de este singura de atata timp, fara sa se gandeasca macar ca ultima data cand a crezut ca a intalnit dragostea vietii, i-a gasit un mesaj de dragoste in telefon, care nu ii era adresat, si uite asa, s-au dus anii, relatia, sperantele, visele in doi. 

stii cine esti? esti prietenul care il intreaba cand are de gand sa isi gaseasca si el o gagica buna, cu sani mari, fara ca macar sa se gandeasca ca de multi ani este indragostit de mihai de la etajul 5, ca nu are nici macar o persoana apropiata cu care sa vorbeasca despre drama prin care trece si in fiecare seara adoarme cu xanax, aruncand sticle de bere pe podea, care se rasucesc singure pe holul gol.

stii cine esti? esti vecina aia care barfeste pe la colturi ca tipa de la 3 vine mereu cu cate un barbat acasa, fara sa se gandeasca ca “mereul” asta e de fapt o data la cateva luni si ca nu toti barbatii care intra in casa unei femei, dorm si pe perna din dormitor.

stii cine esti? esti sora care o intreaba in gura mare cat mai are de gand sa plece in vacante, fara ca macar sa se gandeasca daca o casa goala e mai de dorit decat cinci, zece, treizeci de bilete de avion pe an. 

stii cine esti? esti unchiul care ii comenteaza pe facebook cand are de gand sa se insoare, fara sa stie ca de multe luni el este indragostit de colega roscata, care este intr-o alta relatie, fara sa stie vreodata ca si ea se gandeste la altcineva cand adoarme pe perna de cuplu.

stii cine esti? esti persoana care intra cu forta in viata cuiva, fara sa isi priveasca propria perna, canapea, perdea de dus, care pune intrebari incomode altora, fara sa le puna propriului copil, sot, propriei vieti, care se preocupa de singuratatea altora, altii care sunt bine, multumesc, care constuiesc bucata cu bucata, in loc sa darame cu pumnii stransi, care nu cauta raspunsurile altora, pentru ca le-au gasit demult pe ale lor, care nu asteapta pe la colturi sa bifeze soti, cariere, copii, apoi cand vin toate astea, sa ii iscodeasca pe altii de ce nu au mai mult si mai multe.

stii cine esti? nici eu nu stiu, dar nu ma intereseaza. 

imaginea de aici